Tag Archives: campanie violenta

Memorialul victimelor violenței în familie, la teatrele bucureștene

vaw-face_06727400

În această seară, în mai multe teatre din București va avea loc ”Memorialul victimelor”. Câte 10 scaune din sălile de spectacol vor fi îmbrăcate cu pânză albă în memoria femeilor decedate în urma violenței în familie, vor purta numele și poveștile cu sfârșit tragic ale acestora.

– Teatrul Odeon, Sala Majestic, 19.00, ”Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva”
– Teatrul Mic, 19.00, ”Primăvara d-nei Stone la Roma”
– Teatrul Național, 19.30, Sala Pictura, ”Micul infern”
– Teatrul Bulandra, 20.00, Sala Liviu Ciulei, ”Șarpele în iarbă”.

Voluntarii și membrii rețelei vor fi prezenți în holul teatrului pentru a răspunde la întrebări și pentru a oferi pliante cu informații despre dimensiunea fenomenului violenței împotriva femeilor.

Aseară ”Memorialul victimelor” a fost găzduit de Teatrul Evreiesc.

Evenimentul reprezintă o inițiativă a organizațiilor nonguvernamentale din Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și are deviza „prea multe femei trăiesc cu frica în sân la ele acasă”.

Evenimentul face parte din Campania pentru introducerea ordinului de protecție de urgență, parte a Proiectului „Ordinul de protecție – campanie de advocacy și asistență juridică”, al cărui obiectiv este acela de a promova drepturile femeilor și de a proteja femeile victime ale violenței în familie prin urgentarea emiterii ordinului de protecție.

Proiectul este implementat de Asociația Transcena în parteneriat cu Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen A.L.E.G., Asociația femeilor împotriva violenței Artemis, Asociația Front, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului GRADO, Institutul Est-European pentru sănătatea reproducerii, Asociația Anais, Asociația Centrul de Dezvoltare Curiculară și Studii de Gen Filia, Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Sensiblu, Asociația E Romnja și este finanțat de Open Society Foundation.

Programul campaniei poate fi consultat aici.

Imagini de la memorialul de la Teatrul evreiesc aici.

Împărțim flayere în cartierele Capitalei

 

flyere

Campania ”16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor” continuă. Mâine vom merge în cartierele Capitalei să împărțim flyere.

În cazul în care vreți să fiți prezenți la acțiunea noastră ne puteți contacta pe mail la adresa: voluntari.ceg@gmail.com. Ora și locul de întâlnire vor fi stabilite de comun accord cu liderii de echipă din zona în care vreți să mergeți.

Zonele pe care le propunem sunt următoarele:

1. Centru și Centrul Vechi
2. Zona Obor – Calea Moșilor
3. Zona Aviatorilor – Aurel Vlaicu
4. Zona Rahova
5. Zona Titan
6. Zona Drumul Taberei
7. Prelungirea Ghencea

Mulțumim pentru implicare și vă așteptăm!

Acțiunea este organizată la inițiativa Coaliției pentru Egalitate de Gen din care fac parte:
Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
Societatea pentru Analize Feministe AnA,
Asociația E-Romnja
Asociația Front

FOTO ”Cerem servicii mai bune de asistență pentru cazurile de violență asupra femeilor ”

Marți, 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Combaterea Violenței asupra Femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen a organizat un protest în fața Primăriei Capitalei.

Revendicările coaliției vizează crearea de servicii mai bune pentru victimele violenței precum și realizarea unor campanii de informare privind drepturile victimelor adresate publicului larg.

21

.

23

.

10

.

Participanții la protest au adus fiecare câte o pereche de pantofi de femeie pentru a crea un spațiu simbolic în memoria femeilor care și-au pierdut viața în urma violenței.

19

.

20

.

17

S-a scandat: ”Indiferența hrănește violența!”, ”Oprescu, Oprescu, oprește violența!”, ”Pentru agresori doar scuze, pentru femei doar acuze!”.

5

.

8

.

9

.

12

.

15

Evenimentul face parte din campania ”16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor”.

Primele reacții după protestul din fața Primăriei Capitalei

foto primarie2

Marți, 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Combaterea Violenței asupra Femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen a organizat un protest în fața Primăriei Capitalei. Revendicările coaliției vizează crearea de servicii mai bune pentru victimele violenței precum și realizarea unor campanii de informare privind drepturile victimelor adresate publicului larg. Conform legislației în vigoare aceste atribuții cad în sarcina autorităților locale ce de multe ori nu recunosc violența asupra femeilor ca pe o problemă importantă și pe cale de consecință nici nu alocă resursele necesare.

Reprezentantele Coaliției au înmânat în mod oficial un memoriu Primăriei Generale dar și primăriilor de sector, memoriu în care sunt subliniate o serie de lipsuri identificate în asistarea victimelor.

În timpul protestului, Primăria Generală a trimis-o pe  Cosmina Simiean Nicolescu, directoarea Direcției Generale de Asistență Socială să stea de vorbă cu reprezentantele Coaliției pentru a explica personal prioritățile Primăriei Generale în acest domeniu. Dintre măsurile promise de reprezentanții autorităților locale se numără demararea unui program de decont pentru certificatele medico-legale pentru victimele nevoiașe, schimbarea condițiilor de admitere în adăposturi astfel încât primirea femeilor care solicită adăpost să nu mai fie condiționată de depunerea unei plângeri penale împotriva agresorului precum și demararea unor campanii de educație pentru tineri pe acest subiect.

Dintre solicitările protestatarelor rămase fără răspuns rămâne chestiunea admiterii în adăposturi a femeilor ce nu au documente de identitate sau, și mai grav, a femeilor ce trăiesc în București fără rezidență legală. Reprezentarea legală a victimelor în instanțe ca parte integrată a asistenței femeilor agresate este de asemenea o problemă ce rămâne din punctul de vedere al autorităților, în aer. Consilierii juridici plătiți din bani publici sunt de obicei prost plătiți și insuficient calificați pentru a merge cu victimele în instanță. Decontarea asistenței juridice oferite de ong-uri întâmpină probleme birocratice și de legislație. Cei de la Primăria Sectorului 1 au găsit o modalitate de a achita aceste costuri însă, după spusele doamnei Simiean, soluția este la limita legalității (conform legii, instituțiile publice locale nu pot achiziționa servicii de asistență juridică și reprezentare în instanță decât cu aprobarea Consiliului Județean, Local sau al Municipiului București).

Angajarea psihologilor este un alt aspect dificil, nivelul de salarizare din sectorul public fiind o barieră în acest sens. Alte aspecte discutate s-au referit la: colaborarea DGASMB cu poliția, IML și spitalele de urgență, activitățile Direcției în proiecte din fonduri europene, colaborarea cu societatea civilă.

După depunerea memoriului, o primă reacție a venit de la Cristina Nicolescu, care deține funcția de consilier în Consiliul General al Municipiului București. Într-un email adresat Coaliției, doamna Nicolescu se declară dispusă să sprijine demersul organizațiilor nonguvernamentale și să găsească soluții pentru ca autoritățile locale să ofere servicii mai bune de asistență femeilor agresate.

Atât protestul cât și dialogul cu autoritățile locale este un început concret pentru a opri violența asupra femeilor, fenomen ce afectează aproape un sfert din femeile din România!

foto primarie

PROTEST în Capitală – Cerem servicii mai bune de asistență în cazurile de violență asupra femeilor!

Organizațiile din Coaliția pentru Egalitate de Gen au organizat marți, 25 noiembrie, un protest în fața Primăriei Capitalei, cu prilejul Zilei Internaționale împotriva violenței asupra femeilor, prin care au cerut autorităților publice locale să îmbunătățească serviciile de asistență în cazurile de violență asupra femeilor.

Apariții în presă despre acest eveniment:

România Liberă: Protest al feministelor, marți, în fața Primăriei Capitalei. Ele cer servicii publice de asistență pentru femeile agresate

http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/familie/protest-al-feministelor–marti–in-fata-primariei-capitalei–ele-cer-servicii-publice-de-asistenta-pentru-femeile-agresate–358588

 

Radio România București FM: Protest pentru eliminarea violenţei împotriva femeii!

http://bucurestifm.ro/2014/11/25/protest-pentru-eliminarea-violentei-impotriva-femeii/

 

TOTB: FOTO Protest pentru servicii mai bune pentru femeile abuzate

http://totb.ro/foto-protest-pentru-servicii-mai-bune-pentru-femeile-abuzate/

 

B365: PROTEST împotriva violenței asupra femeilor, organizat marţi, în faţa Primăriei Capitalei

http://www.b365.ro/protest-impotriva-violen-ei-asupra-femeilor-organizat-marti-in-fata-primariei-capitalei_219840.html

 

Radio Iași: Protest în faţa Primăriei Capitalei, marţi, de Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeii

http://radioiasi.ro/stiri/protest-in-fata-primariei-capitalei-marti-de-ziua-internationala-pentru-eliminarea-violentei-impotriva-femeii/

 

Prompt Media: Bucureşti. Protest pentru servicii mai bune de asistență în cazurile de violență asupra femeilor

http://www.promptmedia.ro/2014/11/bucuresti-protest-pentru-servicii-mai-bune-de-asistenta-in-cazurile-de-violenta-asupra-femeilor/

 

Metropotam: Cerem servicii mai bune de asistenta in cazurile de violenta asupra femeilor! 

http://metropotam.ro/evenimente/Cerem-servicii-mai-bune-de-asistenta-in-cazurile-de-violenta-asupra-femeilor-event9195917994/

Apel către jurnaliste şi jurnalişti: Fiţi aliaţii noştri în lupta împotriva violenţei asupra femeilor !

violenta gen

În România, să fii ONG-ist şi activist pentru drepturile omului înseamnă să faci de multe ori o muncă invizibilă, de care publicul larg nu aude, nu este conştient, nu este informat. Să militezi pentru drepturile femeilor este o muncă cu atât mai invizibilă cu cât femeile însele sunt invizibile – nevoile noastre sunt ignorate, drepturile noastre sunt încălcate constant.

Noi vom continua să facem această muncă şi să ne dorim o lume mai bună pentru toţi şi pentru toate. Sună ca un clişeu – un clişeu care ascunde de multe ori vieţi pierdute, distruse, zdrobite de un sistem inegal şi incorect.

Violenţa împotriva femeilor înseamnă femei ucise, bătute, violate, traumatizate, umilite de autorităţi, batjocorite de poliţişti şi de judecători, fără nicio protecţie reală din partea instituţiilor statului, cu drepturi fundamentale călcate în picioare.

Avem nevoie de voi ca să aducem pe agenda publică subiectul violenţei asupra femeilor. Avem nevoie de puterea voastră – puterea presei – de a pune presiune pe autorităţi, de a schimba mentalităţi, de a promova valori democratice.

Aveţi puterea şi responsabilitatea de a contribui activ la combaterea violenţei asupra femeilor prin realizarea de anchete, editoriale, campanii de conştientizare, proiecte şi articole bine documentate, scrise cu atenţie la dimensiunea de gen a violenţei.

Noi vă stăm la dispoziţie cu multe resurse[1] .

Şi vă promitem că o să vă monitorizăm constant  activitatea ca să vă atragem atenţia asupra derapajelor[2].

Din păcate, massmedia contribuie la fenomenul violenţei asupra femeilor. Cazurile de violență asupra  femeilor fie sunt tratate cu senzaționalism, fie sunt tratate expeditiv în virtutea banalizării unor astfel de abuzuri. Tratarea cu senzaționalism a cazurilor conduce  la decredibilizarea victimelor și la găsirea  de scuze pentru agresori, contribuind astfel la perpetuarea stereotipurilor și prejudecăților – blamarea și victimizarea femeilor, lipsa lor de credibilitate, accentuarea așa-numitului comportament provocator, prezentarea agresorilor ca neputincioși, scuzabili prin  asociarea agresiunilor cu consumul de alcool, gelozie, sărăcie, șomaj, etnie etc. Tratarea expeditivă lasă publicul fără informațiile necesare cu privire la modalitățile de acțiune, instituțiile care au atribuții în combaterea fenomenului, cauzele agresiunilor etc.

Aveţi responsabilitatea să trataţi cu seriozitate cazurile de violenţă împotriva femeilor, să le prezentaţi critic şi obiectiv, să oferiţi informaţii utile atât pentru femeile aflate în situaţii de violenţă, cât şi pentru persoanele care ar putea oferi suport.

Massmedia promovează disocierea simbolică a violenței, cu atât mai mult a violenței sexuale, de mainstream-ul social – agresorii sunt întotdeauna alții, ceilalți, străinii, violența li se întâmplă altora, este un fenomen care caracterizează comunitățile marginale, minoritățile etnice, sexuale, grupurile de imigranți. Toate acestea nu sunt decât prejudecăți și modalități prin care ne ascundem responsabilitatea în fața acestui fenomen. Violența împotriva femeilor ni se întâmplă nouă – indiferent de vârstă, educație, clasă, orientare sexuală, etnie, rasă, religie etc. Se întâmplă lângă noi – în familiile noastre, la locul nostru de muncă, în blocul nostru, în comunitatea noastră, în cartierul nostru. Aveţi responsabilitatea să contestaţi miturile care alimenteză violenţa şi să o prezentaţi în complexitatea ei, fără să o reduceţi la stereotipuri.

Massmedia ignoră referințele la faptul că violenţa împotriva femeilor este o manifestare a relaţiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbaţi, care au condus la dominarea şi discriminarea femeilor de către bărbaţi. Particularitatea acestei forme de violenţă constă în faptul că aceasta nu vizează o singură femeie, ci pe toate ca grupare socială completă. Violenţa împotriva femeilor îşi are rădăcinile în inegalitatea dintre femei şi bărbaţi şi este  perpetuată de o cultură a toleranţei şi a negării.

Avem nevoie de jurnaliste şi jurnalişti care să atragă atenţia că violența are această bază culturală care trebuie contestată și schimbată!

Aveţi multe lucruri de făcut. Iar împreună putem face schimbări substanțiale în ceea ce înseamnă:

1. Vizibilizarea fenomenului și aducerea lui pe agenda publică cu scopul de a rupe tăcerea, lanțul toleranței și banalizarea violenței împotriva femeilor:

 – Aproximativ 13 milioane de femei din UE sunt supuse violenței pe parcursul unui an;

 -Aproximativ 3,7 milioane de femei din UE sunt supuse violenței sexuale pe parcursul unui an;

 -1 din 3 femei a fost supuse violenței fizice și/sau sexuale dupa vârsta de 15 ani;

 – Dintre toate femeile care au un partener de viață (actual sau anterior), 22 % au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către un partener, începând cu vârsta de 15 ani;

2. Direcționarea deciziilor guvernamentale și de politică locală în sprijinul femeilor, către oferirea de servicii – adăposturi, consiliere psihologică, consiliere juridică etc:

 – serviciile oferite în prezent victimelor violenței în familie sunt insuficiente, fie că ne referim la serviciile de găzduire temporară (adăposturi), fie la cele de consiliere psihologică și juridică, asistență financiară, asistența în găsirea unui loc de muncă etc. Conform datelor din 2013, în România există 14 judeţe în care nu funcţionează nici măcar 1 (un) adăpost pentru victime.

 – serviciile oferite de DGASMB și DGASPC-uri, direct sau prin intermediul unor organizații non-guvernamentale, nu sunt cunoscute de către lucrătorii din Poliție, IML și unitățile spitalicești de urgență, pentru ca victimele să fie informate cu privire la existența lor.

 – serviciile oferite agresorilor, de exemplu consilierea psihologică, sunt insuficiente. În București există un singur astfel de « Centru de asistenţă destinat agresorilor familiali – O Nouă Şansă ». În perioada 2008-2011, acest centru a ajuns la „performanţa” de a consilia doar 2 (doi) agresori familiali.

 – este nevoie de informarea instanțelor civile astfel încât judecătorii care emit ordine de protecție pentru victimele violenței în familie să ştie că au posibilitatea să dicteze obligarea agresorului la urmarea unui program de consiliere psihologică. așa cum prevede Legea 217/2003, republicată în 2012.

3. Oferirea de informații cu privire la felul în care persoanele de suport (prieteni, vecini, colegi de serviciu, membri ai familiei) pot interveni în situații de violență pentru a ajuta victimele, dar și pentru a îndruma agresorii către servicii suport pentru aceștia:

 – 42% din cetățenii României consideră că violența în interiorul familiei nu este o problemă de interes public;

4. Deconstuirea mecanismului care conduce la blamarea victimei, generându-se astfel scuze pentru agresori:

 – 8,1% din cetățenii României consideră încă bataia ca fiind ruptă din rai;

 – 31% din cetățenii României consideră că femeile sunt bătute și din vina lor;

 – 15,8% din cetățenii României consideră că, dacă are copii, o femeie nu poate să se despartă de soțul agresiv.

Acestea sunt cifre, statistici, studii, legi – un limbaj inaccesibil, anost şi neinteresant pentru mulţi. Este misiunea voastră să transformaţi aceste informaţii în poveşti, în cazuri reale, în viaţă pur şi simplu. Să ajungeţi la acele femei care au nevoie de sprijinul nostru ca să aibă puterea să iasă din situaţia de violenţă.

Este datoria voastră să vă asumaţi responsabilitatea pentru exercitarea profesiei şi vocaţiei într-un mod etic.

 

Apel inițiat de Coaliția pentru Egalitate de Gen formată din:

Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE,

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.,

Societatea pentru Analize Feministe AnA,

Asociația E-Romnja

Asociația Front

 

Acest apel este o acţiune din cadrul Campaniei de 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor, desfăşurată la nivel internaţional. Campania are loc în perioada 25 Noiembrie (Ziua Internaţională de luptă împotriva violenţei asupra femeilor) – 10 Decembrie (Ziua Internaţională pentru Drepturile Omului).

Evenimente organizate în România de ONG-urile care activează pentru drepturile femeilor:  2011 I 2012 I 2013 I 2014

 

[1] O hartă a serviciilor pentru victimele violenţei în familie

Despre ordinul de protecţie
Serviciu de consiliere online pentru persoanele care au trecut prin experienţe de violenţă sexuală 
Studiu privind implementarea ordinului de protecţie în România:
Studiu privind serviciile sociale pentru victimele violenţei în familie în România
Studiu privind violenţa asupra femeilor în ţările membre UE
Proiect Rupem tăcerea despre violenţa sexuală

Convenţia de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei asupra femeilor

Legislaţie prevenire şi combatere violenţa în familie

Proiect trupa Taxi : Tăcerea din ochi
Proiecte jurnalistice despre violenţa domestică: Decât o Revistă şi Casa  Jurnalistului

 

[2] Violenţa nu e divertiment ! Protest împotriva tabloidizării violenţei împotriva femeilor de către mass-media

 

MEMORIU

Prezentul memoriu  este adresat Primarului General al Municipiului București, consilierilor din CGMB, primarilor de sector și consilierilor din Consiliile Locale de Sector. Consultă varianta word aici.

MEMORIU

pentru îmbunătățirea serviciilor administrației publice locale de prevenire și combatere a violenței asupra femeilor în București

Organizațiile nonguvernamentale subsemnate vă transmit prezentul memoriu, prin care solicită o mai mare implicare a administrației publice locale în prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor.

Atragem atenția că serviciile oferite în prezent victimelor violenței în familie sunt insuficiente, fie că ne referim la serviciile de găzduire temporară (adăposturi), fie la cele de consiliere psihologică și juridică, asistență financiară, asistența în găsirea unui loc de muncă etc. Totodată, serviciile oferite de DGASMB și DGASPC-uri, direct sau prin intermediul unor organizații non-guvernamentale, trebuie să fie mai  bine cunoscute de către lucrătorii din Poliție, IML și unitățile spitalicești de urgență, pentru ca victimele să fie informate cu privire la existența lor.

Atragem atenția că serviciile trebuie îndreptate și către agresori, pentru consilierea psihologică a acestora în vederea corectării comportamentului agresiv și că în București în prezent există un singur astfel de centru care funcționează mai degrabă pentru combaterea dependenței de alcool și de droguri decât pentru agresorii familiali. Instanțele civile din raza municipiului București care judecă emiterea ordinelor de protecție pentru victimele violenței în familie trebuie informate despre existența centrului de consiliere a agresorilor, pentru a putea impune, prin sentințele pe care le dau, obligarea agresorilor să urmeze ședințe de consiliere, așa cum prevede Legea 217/2003, republicată.

Nu în ultimul rând, se impune organizarea unor campanii de informare și conștientizare, în special în rândul tinerilor, care să vizeze reducerea fenomenului violenței asupra femeilor.

Din informațiile publice pe care le-am putut accesa online și din discuțiile telefonice sau directe cu angajații DGASMB și ai DGASPC-urilor, în prezent avem următorul tablou cu privire la serviciile existente la nivelul administrației publice din Municipiului București și din cele șase sectoare:

  1. Servicii pentru femeile agresate în familie

 

CE OFERĂ PRIMĂRIA CAPITALEI

Serviciile pentru femeile agresate în familie oferite de Primăria Capitalei, prin DGASMB, sunt de consiliere psihologică, juridică și orientare profesională.

Există un centrul maternal – Centrul de asistență pentru mamă şi copil – care a fost inaugurat de Primarul General Sorin Oprescu în urmă cu 2 ani, în data de 25 noiembrie 2012 și este destinat oferirii de servicii victimelor violenței în familie cu sau fără copii. Centrul, cu o capacitate de doar 18 locuri, oferă femeilor găzduire, hrană, consiliere psihologică (2 psihologi angajați) și asistență juridică (pro-bono oferită de asociația Anais), pe o perioadă cuprinsă între 72 de ore și 30 de zile.

Vă semnalăm următoarele aspecte în legătură cu acest centru:

 – Numărul insuficient de locuri, raportat la nevoile Capitalei.

 – Fiind un centru maternal și nu un centru de primire în regim de urgență a victimelor violenței în familie, conform Legii 217/2003, republicată, nu are adresa secretă, putând pune în pericol siguranța persoanelor adăpostite și a personalului angajat. Este nevoie de o mai mare precauție în revelarea adresei acestui centru.

 – Criteriile de admitere sunt restrictive. Femeilor li se cere să prezinte acte de identitate care să dovedească că au domiciliul în București, precum și dovezi ale agresiunii suferite (plângere la Poliție, certificat IML). Atragem atenția asupra faptului că Convenția de la Istanbul[1], semnată anul acesta de Guvernul României, prevede la Cap. IV, art. 4, faptul că: ”prestarea serviciilor nu va depinde de consimțirea victimei de a depune plângere sau mărturie împotriva oricărui agresor”.

 – Lipsa finanțării serviciilor de asistență juridică. Este nevoie ca serviciile de asistență juridică oferite prin ONG-uri să fie sprijinite cu bani din bugetul primăriei, pentru a nu pune în pericol continuitatea lor și, totodată, pentru a le extinde la nivelul altor asociații sau avocați. În prezent, asistența juridică a victimelor violenței în familie este acordată pro-bono de asociația Anais.

 – Informarea insuficientă a polițiștilor despre existența centrului și a serviciilor oferite victimelor.

 – Lipsa de informare a IML și a spitalelor de urgență asupra serviciilor oferite victimelor violenței în familie, astfel încât victimele care accesează serviciile de sănătate să afle de ele și să le solicite.

Primăria Capitalei pune la dispoziție și 2 apartamente, în care se oferă servicii de găzduire victimelor violenței în familie timp de 2-3 zile.

De asemenea, Primăria Capitalei a semnat un parteneriat cu Asociația ADRA și, începând din 2012, finanțează cheltuielile adăpostului Casa Adra. Acest adăpost are o capacitate de 30 de locuri iar femeile primesc, timp de maxim 60 de zile, adăpost, hrană, consiliere psihologică și juridică. Sumele alocate de la bugetul Capitalei permit angajarea unui psiholog, a unui manager de caz și a unui asistent social.

Aceste servicii sunt evident insuficiente, dacă ne raportăm la populația oficială a Bucureștiului, de 2 milioane de locuitori, și coroborăm această cifră cu faptul că aproape un sfert din femeile din România au fost  victime ale violenței fizice din partea partenerului, conform Studiului FRA – Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, dat publicității în 2014[2]. Cazurile raportate la Poliție sunt semnificativ mai mici decât cazurile reale de violență în familie și urmare a faptului că serviciile oferite victimelor sunt subdimensionate și nu sunt cunoscute.

CE OFERĂ PRIMĂRIILE DE SECTOR

Se observă discrepanțe majore între sectoare în oferirea de servicii pentru victimele violenței în familie. În unele sectoare se oferă servicii, fie direct, fie prin parteneriate încheiate cu organizații nonguvernamentale dar în altele nu există adăposturi pentru victime iar serviciile de consiliere sunt aproape inexistente.

Primăria Sectorului 1 colaborează cu asociația Anais pentru a deconta asistența juridică acordată victimelor violenței în familie, la depunerea cererii în instanțe pentru eliberarea ordinului de protecție, și cu Asociația Diaconia -Centrul Comunitar de Servicii “Patriarh Justinian Marina”, pentru restul de servicii. Nu este publică suma cu care contribuie Primăria Sectorului 1 la susținerea financiară a adăpostului Diaconia și la oferirea serviciilor, însă numărul beneficiarelor este foarte mic, de exemplu în anul 2012, la centrul asociației Diaconia au fost asistate în total 8 femei și 16 copii din sectorul 1, iar în anul 2013 un total de 5 femei și 10 copii din sectorul 1, conform rapoartelor de activitate ale DGASPC Sector 1[3].

Primăria Sectorului 2 are un serviciu de intervenție de urgență (ambulanță socială) care gestionează din punct de vedere medical cazurile sociale de urgență, inclusiv cele de violență în familie.În organigrama Direcției nu este prevăzut nici un departament care să aibă în titulatură problema violenței în familie.Nu sunt disponibile alte informații cu privire la serviciile sociale oferite victimelor adulte ale violenței în familie. În evaluarea planului de acțiuni al DGASPC Sector 2 pe 2013 nu se menționează nici o activitate referitoare la activitatea în domeniul combaterii violenței în familie[4][5].

Primăria Sectorului 3 deține un adăpost – ADĂPOSTUL PENTRU VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE “SF. MARIA” cu o capacitate de 12 locuri. Acest centru a fost dat în folosință în luna ianuarie 2014 și funcționează la capacitate maximă. Femeile primesc găzduire timp de 2 luni, hrană și alte produse. Adăpostul are angajat 1 psiholog care oferă servicii de consiliere psihologică, și un manager de caz care monitorizează situația femeilor pe perioada găzduirii și timp de 6 luni de când acestea părăsesc centrul. Adăpostul a fost creat cu finanțare de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Consiliul Local de Sector.

În afară de serviciile oferite prin adăpost, DGASPC Sector 3 le îndrumă pe victimele violenței în familie care au o sursă de venit să solicite ajutor de chirie de la primărie, iar pe cele care nu au un loc de muncă, spre serviciile de orientare profesională. Serviciile de asistență juridică se oferă la cerere iar până în acest moment s-a obținut un singur ordin de protecție în instanță de către beneficiare. Nu se oferă sprijin financiar pentru obținerea certificatului medico-legal.

Primăria Sectorului 4 oferă, prin DGASPC Sector 4, servicii de consiliere psihologică și orientare profesională și a încheiat parteneriate de colaborare cu următoarele asociații: Fundația Sensiblu, Asociaţia Solwodi, Casa Ioana, Asociația Diaconia și Asociația Adra, spre care sunt îndrumate victimele violenței în familie aflate în situații grave. Numărul de beneficiare al serviciilor este însă scăzut. Pe parcursul anului 2013 au beneficiat de servicii un total de 15 femei, conform raportului de activitate al DGASPC[6]. Nu sunt publice informații privind vreun sprijin financiar din partea DGASPC Sector 4/Consiliul Local al Sectorului 4 către asociațiile cu care s-au semnat acorduri de parteneriat.

Primăria Sectorului 5 dă dovadă de lipsă de transparență cu privire la serviciile oferite. Pagina web a DGASPC Sector 5 nu funcționează (este singura în această situație) iar pe site-ul Primăriei nu există informații de nici un fel în legătură cu serviciile sociale. Nu sunt publice rapoartele de activitate ale DGASPC Sector 5 sau ale Primarului. Funcționarii refuză să ofere informații sau spun că nu le cunosc.

Primăria Sectorului 6  poate oferi, prin DGASPC Sector 6, servicii de asistență juridică, însă nu a oferit în 2013 acest serviciu niciunei victime a violenței în familie, conform datelor din raportul de activitate al DGASPC Sector 6[7]. În ce privește serviciile oferite prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale, în 2012 o singură persoană victimă a violenței în familie a beneficiat de astfel de servicii, conform raportului de activitate al DGASPC Sector 6 pe 2012[8], fără a se specifica despre ce fel de servicii este vorba. Vestea bună este că DGASPC Sector 6 a fost selectat în 2014 partener într-un proiect POSDRU care vizează oferirea de ”Servicii integrate de sprijin pentru victimele violenţei în familie şi persoanelor cu dizabilităţi” (ID 143222 depus spre finanţare de către Fundaţia Preţuieste Viaţa). Este singurul proiect din fonduri europene derulat în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie de o DGASPC de sector. Proiectul prevede oferirea de servicii sociale integrate reprezentând servicii de informare, consiliere psihologica si consiliere psihiatrica, consiliere vocațională, juridică, asistență pentru identificarea oportunităților de angajare prin intermediul a 4 centre de sprijin integrat, pentru victimele violentei in familie si persoanelor cu dizabilități (în București, Ploiești, Giurgiu si Cluj). În afară de aplicantul Fundaţia Preţuieste Viaţa, ceilalți parteneri ai proiectului sunt Fundația Estuar și asociația Telefonul Copilului.

Considerăm că serviciile oferite victimelor violenței în familie prin intermediul DGASMB și al DGASCP-urilor de sector sunt insuficiente și că pentru îmbunătățirea acestora este nevoie:

 – Să se facă o evaluare internă pentru a cunoaște situația exactă a serviciilor oferite victimelor violenței în familie, direct sau prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale.

 – Să se extindă și să se promoveze mai bine serviciile de informare, consiliere psihologică, asistență juridică, orientare profesională, oferite fie direct, prin personalul direct angajat, fie prin parteneriate cu organizații și liber profesioniști (psihologi, avocați). Este nevoie să se aloce mai multe resurse financiare de la bugetele locale, ținând cont de faptul că susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie este o obligație a autorităţilor administraţiei publice locale, conform art. 13, alin, g) din Legea 217/2003, republicată.

 – Să se ia măsuri ca angajații însărcinați cu prestarea serviciilor să fie formați să asiste victimele în mod corespunzător.

 – Victimelor nevoiașe să li se acorde sprijin financiar pentru decontarea certificatului medico-legal.

 – Secțiile de poliție să fie informate asupra serviciilor pe care le oferă DGASMB și DGASPC-urile, în așa fel încât lucrătorii din Poliție, la rândul lor, să informeze victimele asupra serviciilor sociale de care pot beneficia.

 – Să fie informate IML și spitalele de urgență cu privire la serviciile pe care le pot accesa victimele violenței în familie prin intermediul DGASMB și al DGASPC-urilor.

  1. Consilierea agresorilor familiali

În București funcționează un singur centru de consiliere a agresorilor familiali. Este vorba despre ”Centru de asistenţă destinat agresorilor familiali – “O Nouă Şansă” administrat de Primăria Capitalei în parteneriat cu asociația Adra. În acest centru se oferă servicii de consiliere psihologică (1 psiholog angajat cu contract de muncă), consiliere juridică, servicii de informare si orientare, consiliere in domeniul adicțiilor, facilitarea accesului la tratamente psihiatrice de dezalcolizare/dezintoxicare, servicii adresate agresorilor.

Deși, conform titulaturii, este un centru destinat consilierii agresorilor familiali, activitatea centrului se axează în proporție covârșitoare pe combaterea dependenței de alcool și de droguri. În perioada 2008-2011, doar doi beneficiari ai centrului au fost agresori familiali, ceilalți, reprezentând 99% din beneficiari, au solicitat consiliere pe probleme de adicţii (alcool, droguri de mare risc, etnobotanice, mâncare, etc.) şi probleme datorate co-dependenţei[9]. Numărul agresorilor familiali consiliați nu a crescut nici  după anul 2011, în ciuda faptului că în anul 2012 au intrat în vigoare modificările la Legea 217/2003, prin care se dă posibilitatea judecătorilor să decidă, printre altele: ”obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.” (art. 23, alin, 3).

Se impune informarea instanțelor civile de pe raza municipiului București cu privire la existența centrului “O Nouă Şansă” și a serviciilor oferite de acesta, astfel încât judecătorii care judecă cererile de emitere a ordinelor de protecție să știe că au posibilitatea să dicteze obligarea agresorului la urmarea unui program de consiliere psihologică. Dacă judecătorii nu cunosc această posibilitate, nu pot obliga agresorii să urmeze acest tip de consiliere.

  1. Programe de prevenire

Din cauza resurselor financiare insuficiente alocate și a numărului redus de personal care se ocupă de domeniul violenței în familie în cadrul DGASMB și al DGASPC-urilor de Sector, există puține programe de sensibilizare și conștientizare, axate pe prevenirea fenomenului. Se poate menționa proiectul în care DGASMB este partener,” Tineri impotriva violentei de gen”,  finanţat de Comisia Europeană având ca obiectiv general reducerea violenţei de gen în rândul tinerilor, care urmează a fi implementat împreună cu un partener din Italia. Un alt exemplu este acțiunea “Implica-te! Violenta nu este o solutie!” – desfășurată de reprezentanți ai DGASPC Sector 6 la Școala Generală nr. 6 în anul 2012. Este nevoie ca astfel de proiecte și altele să fie mai des organizate, pentru a putea preveni comportamentele agresive la adresa femeilor.

  1. Oferirea, în viitorul apropiat, de servicii pentru victimele violențelor sexuale

Ținând cont că România a semnat anul acesta Convenția de la Istanbul, în țara noastră vor trebui create servicii specializate pentru victimele violului și ale altor violențe sexuale, după ce se va armoniza legislația cu prevederile din Convenție. Autoritățile publice locale trebuie să fie pregătite să aloce fonduri și să formeze personal care să adreseze și această formă de violență asupra femeilor.

 CONCLUZIE

În raport cu cele semnalate în prezentul memoriu, vă solicităm să tratați problema violenței asupra femeilor ca pe o problemă gravă, larg răspândită, care trebuie combătută prin serviciile sociale puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale, alături de intervenția altor instituții (unități medicale, poliție, parchete, instanțe). Pe măsură ce serviciile de găzduire, consiliere juridică și psihologică, asistență financiară etc. vor fi mai bine cunoscute, mai accesibile și mai bine puse la punct, mai multe femei vor avea curajul să raporteze agresiunile la poliție și, astfel, mai multe femei vor avea șansa să se bucure de o viață fără violență.

Memoriu inițiat de Coaliția pentru Egalitate de Gen formată din:

–          Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE,

–          Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.,

–          Societatea pentru Analize Feministe AnA,

–          Asociația E-Romnja

–          Asociația Front

 

Și sprijinit de:

Asociația Anais

Asociația Femeilor împotriva Violenței – Artemis

Asociația Romanian Women’s Lobby

Fundația Centrul de Mediere si Securitate Comunitara

Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului – GRADO

Centrul FILIA

Asociația Femeilor Universitare din România

[1] Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenei împotriva femeilor şi a violenței domestice (Convenția de la Istanbul): http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/convention-violence/convention/Convention%20210%20Romanian.pdf

[2] Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014-vaw-survey-at-a-glance-oct14_ro.pdf

[3] Raport de activitate al DGASPC Sector 1, anul 2012 www.dgaspc-sectorul1.ro/UPLOAD/RAP%20ACTIVITATE%202012.doc

[4] http://www.social2.ro/informatii_publice/raport%20de%20evaluare%20anuala2013.pdf

[5] [4] Raport de activitate al DGASPC Sector 1, anul 2013 http://www.dgaspc-sectorul1.ro/UPLOAD/2013/raport/rap%20activitate%202013.pdf

[6] Raport de activitate al DGASPC Sector 4 http://www.dgaspc4.ro/user/image/raport-activitate–dgaspc-s4-pe-anul-2013.pdf

[7] Raport de activitate al DGASPC Sector 6  pe anul 2013 http://www.protectiacopilului6.ro/Files/Raport%20anual%202013.pdf

[8] Raport de activitate al DGASPC Sector 6 pe anul 2012: http://www.protectiacopilului6.ro/Files/uploads/1446-Raport%20anual%202012.pdf

[9] http://www.pmb.ro/primarul/raport_anual/docs/raport_2011_web.pdf

PROTEST în Capitală – Cerem servicii mai bune de asistență în cazurile de violență asupra femeilor!

pantofi

Coaliția pentru Egalitate de Gen organizează marți, 25 noiembrie, un protest în fața Primăriei Capitalei, cu prilejul Zilei Internaționale împotriva violenței asupra femeilor, prin care cer autorităților publice locale să îmbunătățească serviciile de asistență în cazurile de violență asupra femeilor.

 ”Serviciile oferite în prezent victimelor violenței în familie sunt insuficiente, fie că ne referim la serviciile de găzduire temporară (adăposturi), fie la cele de consiliere psihologică și juridică, asistență financiară sau asistență în găsirea unui loc de muncă. Totodată, serviciile oferite de DGASMB și DGASPC-uri, direct sau prin intermediul unor organizații non-guvernamentale, trebuie să fie mai  bine cunoscute de către lucrătorii din Poliție, IML și unitățile spitalicești de urgență, pentru ca victimele să fie informare cu privire la existența lor”, arată organizatorii într-un memoriu ce urmează a fi depus la sediul Primăriei Capitalei și la Primăriile de Sector.

Participanții la protest vor aduce fiecare câte o pereche de pantofi de femeie pentru a crea un spațiu simbolic în memoria femeilor care și-au pierdut viața în urma violenței. Pantofii aduși vor fi donați ulterior unor organizații care se ocupă de cazuri sociale.

Principalele revendicări transmise Primarului General al Capitalei, reprezentanților CGMB, primarilor de Sector și consilierilor locali, sunt:

 – Să facă o evaluare internă pentru a cunoaște situația exactă a serviciilor oferite victimelor violenței în familie, direct sau prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale.

– Să extindă și să promoveze mai bine serviciile de informare, consiliere psihologică, asistență juridică, orientare profesională, oferite fie direct, prin personalul direct angajat, fie prin parteneriate cu organizații și liber profesioniști (psihologi, avocați). Este nevoie să se aloce mai multe resurse financiare de la bugetele locale, ținând cont de faptul că susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este o obligație a autorităților administrației publice locale, conform art. 13, alin, g) din Legea 217/2003, republicată.

– Să ia măsuri ca angajații însărcinați cu prestarea serviciilor să fie formați să asiste victimele în mod corespunzător.

– Victimelor nevoiașe să li se acorde sprijin financiar pentru decontarea certificatului medico-legal.

– Secțiile de poliție de pe raza municipiului București să fie informate asupra serviciilor pe care le oferă DGASMB și DGASPC-urile din Sectoarele 1-6, în așa fel încât lucrătorii din Poliție, la rândul lor, să informeze victimele asupra serviciilor sociale de care pot beneficia.

– Să fie informate IML și spitalele de urgență cu privire la serviciile pe care le pot accesa victimele violenței în familie prin intermediul DGASMB și al DGASPC-urilor.

– Să informeze instanțele de judecată de pe raza municipiului București de existența centrului de consiliere psihologică a agresorilor familiali ”O Nouă Șansă”, astfel încât judecătorii care judecă cererile de emitere a ordinelor de protecție să știe că au posibilitatea să dicteze obligarea agresorului la urmarea unui program de consiliere psihologică.

– Să investească în programe de informare și conștientizare a publicului larg asupra problemei violenței asupra femeilor.

– Să prevadă, în viitor, existența de servicii pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale, ținând cont că România a Semnat Convenția de la Istanbul și, după armonizarea legislativă, în țara noastră vor trebui create servicii specializate pentru victimele violului și ale altor violențe sexuale.

– Protestul va avea loc în fața sediului Primăriei Capitalei din Splaiul Independenței nr. 291 – 293, începând cu ora 11.

Evenimentul face parte din campania ”16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor” și este organizat la inițiativa Coaliției pentru Egalitate de Gen formată din: Centrul Parteneriat pentru Egalitate – CPE, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – ALEG, Societatea de Analize Feministe AnA, Asociația pentru Drepturile Femeilor Rome – E-Romnja și Asociația Front.

Activități în țară de 25 noiembrie – Ziua Internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor

 

afis 25 nov

București

PROTEST: Cerem servicii mai bune de asistență în cazurile de violență asupra femeilor!  Primăria Capitalei, orele 11 – 12. Organizator: Coaliția pentru Egalitate de Gen.

Depunerea unui memoriu la Primăria Capitalei și la primăriile de Sector.

Sibiu

Seară de veghe pentru martorele tăcute. Orele 16-19, Sibiu, str. N. Bălcescu, zona fântânii. Organizator: Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.E.G.

Cluj

Marș și moment de reculegere în memoria victimelor care au fost ucise ca și urmare a unor acte de violență domestică. Orele 16:30 – 18.30. Punct de plecare: Piața Avram Iancu. Organizatori: Asociația VIVAD, Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului – ACTEDO.

 Suceava

Lansarea campaniei ”Dăruieşte. Ajută. Respectă”. Ora 14:00, la Prefectura Suceava, în Sala „Nicolae Labiş”. Organizator: Asociația SEVA în parteneriat cu Comisia Judeţeană pentru Egalitate de Şanse, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului,

 Târgu Mureș

Lansarea campaniei ”16 zile de activism împotriva violenței asupra femeii” – invitație transmisă grădinițelor și școlilor de a participa în campanie. Premierea câștigătorilor concursului de eseuri „Spune NU violenţei!”. Organizatori: Inspectoratul Judeţean de Poliţie şi Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii.

 Baia Mare

Seară de veghe în memoria fetelor/ femeilor care au murit de pe urma violenţei în familie. Organizatori: Asociația Artemis, SPAS Baia Mare, Asociaţia YMCA Asociaţia Femina XXI, ANES – Compartimentul Teritorial Maramureş – Comisia Judeţeană pentru Egalitate de şanse cu colaborarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Maramureş.

 Timișoara

Uniți împotriva violenței. Pietonala Mărășești, între orele 17,30-18,30. Organizator: Asociația SPICC.

 

Lista este în curs de actualizare.

Căutăm voluntare/i în campania ”16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor”

voluntariuat

Căutăm voluntare/voluntari pentru una din acţiunile campaniei „16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor”

Pe 29 noiembrie și 3 decembrie, vom merge, în grupuri mici, să împărțim pliante și să vorbim cu oamenii din cartierele Bucureștiului despre cum pot oferi sprijin când au de-a face cu o situație de violență domestică la ei în bloc, pe stradă sau în cartier.

Se va organiza o sesiune de instructaj înainte.

Persoanele interesate sunt rugate să trimită un email la adresa: voluntari.ceg@gmail.com până la data de 24 noiembrie 2014.

Vă așteptăm!

Parteneri

Finanțator

Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.

Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene, accesați www.eeagrants.org.

Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.